I. TEMEIUL LEGAL:
1. Art.162 alin.4 din Legea nr.105 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat „Supralegalizarea actelor întocmite sau legalizate de instanţe române se face, din partea autorităţilor române,de către Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Externe”

2. Art.57 alin. (1) din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr.36/1995: „ În cazul în care, pentru valabilitatea în străinătate a actului notarial este necesară supralegalizarea semnăturii şi sigiliului notarului public de către Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe şi misiunea diplomatică sau oficiul consular din România ale statului în care actul urmează a fi folosit, notarul public va pune în vedere părţii obligaţia îndeplinirii acestei cerinţe”.

II. MODEL DE CERERE PENTRU SUPRALEGALIZAREA UNUI ACT OFICIAL DESTINAT A SERVI ÎN FAŢA AUTORITĂŢILOR DIN STRĂINĂTATE:
Cerere pentru supralegalizarea unui act oficial destinat a servi în faţa autorităţilor din străinătate

Domnule ministru,

Subsemnatul(a)………………………………, domiciliat(ă) în localitatea ………………………, strada……………………………….,Bloc……………Sc………………………………..Ap…,.....judeţ/ sector…………........................în interes personal şi legitim / în calitate de reprezentant al domnului / doamnei………………………………………………, domiciliat(ă) în localitatea ………………...………………………, strada…………………., Bloc……………Sc………………………………..Ap…, judeţ/ sector…………………………împuternicit cu……………………………….(procură, procură specială, împuternicire avocaţială)[1], identificat cu C.I./B.I./Paşaport seria…….., nr………………………………….,vă rog să-mi aprobaţi supralegalizarea următorului /următoarelor act(e) oficial(e):

Supralegalizarea actului/ actelor sus-menţionat(e) este necesară pentru ca acestea să producă efecte juridice în faţa autorităţilor competente din ………………..(ţara), în faţa cărora se desfăşoară …………………………………. (se va specifica procedura, contencioasă sau necontencioasă, iniţiată în faţa autorităţii din străinătate. De exemplu: recunoaşterea diplomelor de studii, angajare, proces civil, dobândire a cetăţeniei, etc. )

Semnătura, Data
Domnului Ministru al Justiţiei

III. CATEGORII DE ACTE CARE SE SUPRALEGALIZEAZĂ DE CĂTRE MINISTERUL JUSTIŢIEI
În temeiul prevederilor legale invocate mai sus, Ministerul Justiţiei supralegalizează următoarele categorii de acte oficiale române:
- hotărâri judecătoreşti (în original) emise de instanţele judecătoreşti române (hotărârile judecătoreşti trebuie să fie legalizate de instanţa care le-a pronunţat, cu numele în clar, de către grefierul care legalizează hotărârea sau de către preşedintele instanţei);
- acte notariale: de exemplu: declaraţii notariale, copii legalizate de pe înscrisuri, traduceri legalizate ale unor acte;
- actele originale care emană de la un executor judecătoresc;
- actele originale emise de Registrul Comerţului, semnate clar şi emise cu antetul Ministerului Justiţiei.

IV. SITUAŢIILE ÎN CARE ESTE NECESARĂ SUPRALEGALIZAREA ACTELOR OFICIALE ROMÂNE
Actele oficiale române, de natura celor menţionate la pct.II, se supralegalizează numai în situaţia în care actul respectiv urmează a fi folosit într-un stat care nu este parte la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961.
State care nu sunt parte la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961 (exemplificativ): ALGERIA, ARABIA SAUDITĂ, AFGANISTAN, AFRICA CENTRALĂ, BRAZILIA, BOLIVIA, BURKINA FASO,

BURUNDI, BAHREIN, BANGLADESH, BENIN, BOLIVIA, BURKINA FASO, BURUNDI, BUTAN, CHILE, CANADA,

REPUBLICA POPULARĂ CHINEZĂ (CU EXCEPŢIA RA HONG KONG ŞI MACAO), COSTA RICA, CAMBOGIA,CAMERUN,

INSULELE CAPULUI VERDE, CIAD, COASTA DE FILDEŞ, COMORE, CONGO, DJIBOUTI, DOMINICA,

EMIRATELE ARABE UNITE, EGIPT, ERITREEA, ETIOPIA, FILIPINE, GUATEMALA, GUINEEA, GABON,

GAMBIA, GHANA, GUINEEA ECUATORIALĂ, GUINEEA BISSAU, GUYANA, HAITI, IORDANIA, IRAK,

IRAN, INDONEZIA, IORDANIA, IRAN, IRAK, JAMAICA, KUWEIT, KIRGHISTAN, KENYA, KIRIBATI,

LIBAN, LAOS, LIBIA, MEXIC, MALAEZIA, MAROC, MADAGASCAR, MAURITANIA, MICRONEZIA MYANMAR,

NICARAGUA, NIGERIA, NAURU, NEPAL, NIGER, OMAN, PERU, PAKISTAN, PARAGUAY, PALAU, PANAMA,

PAPUA-NOUA-GUINEE, PARAGUAI, QATAR, RWANDA, SIRIA, SRI LANKA, SINGAPORE, SAO TOME ET PRINCIPE,

SENEGAL, SIERRA LEONE, SOMALIA, SUDAN, THAILANDA, TURKMENISTAN, TADJIKISTAN, TANZANIA, TIMOR,

TOGO, TRINIDAD TOBAGO, TUVALU, URUGUAY, UZBEKISTAN, UGANDA, VIETNAM, YEMEN, ZIMBABWUE, ZAMBIA

V. ACTELE OFICIALE ROMÂNE CARE NU SE SUPRALEGALIZEAZĂ
ACTELE OFICIALE ROMÂNE CARE NU SE SUPRALEGALIZEAZĂ SUNT CELE CARE URMEAZĂ SĂ FIE FOLOSITE în statele parte la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961: Argentina Australia Africa de Sud Andora Antigua şi Barbuda Armenia Azerbaidjan Belarus Belgia Bahamas Barbados Belize Botswana Brunei Darussalam China (numai Hong Kong şi Macao) Cipru Coreea de Sud Columbia Insulele Cook Danemarca Dominica Estonia Elveţia Ecuador El Salvador Finland Fiji Georgia Germania Grecia Grenada Honduras Islanda Irlanda Israel Italia India Japonia Kazakhstan Letonia Lituania Luxemburg Lesotho Liberia Liechtenstein Malta Mexic Monaco Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord Malawi Insulele Marshall Islanda Mauritius Muntenegru Olanda Noua Zeelandă Norvegia Namibia Niue Panama Portugalia Spania Surinam Suedia SUA Saint Kitts and Nevis Saint Lucia Saint Vincent şi Grenadines Samoa San Marino Seychelles Swaziland Turcia Tonga Trinidad and Tobago Venezuela
ACTELE OFICIALE ROMÂNE CARE NU SE SUPRALEGALIZEAZĂ SUNT CELE CARE URMEAZĂ SĂ FIE FOLOSITE în statele cu care România a încheiat o convenţie de asistenţă judiciară care prevede scutirea de supralegalizare Albania Austria Belgia Bosnia şi Herţegovina Bulgaria Coreea de Nord Croaţia Cehia Croaţia Cuba Franţa Macedonia Moldova Mongolia Polonia Rusia Serbia Slovacia Slovenia Ucraina Ungaria

V. ALTE MENŢIUNI IMPORTANTE:
Actele pot fi prezentate pentru supralegalizare, personal sau prin mandatar.
După supralegalizarea actului oficial românesc de către Ministerul Justiţiei şi Ministerul Afacerilor Externe, actul este supus supralegalizării la misiunea diplomatică sau oficiul consular străin din România.
Vă rugăm ca, în cazul în care solicitaţi supralegalizarea unor traduceri legalizate, atât certificarea traducerii, cât şi legalizarea semnăturii traducătorului de către notarul public să se facă (de preferat pe două coloane, „încheieri bilingve”) în limba română şi în limba străină în care se face traducerea în baza art. 94 din legea nr. 36/1995 notarilor publici şi a activităţii notariale: „Pentru efectuarea traducerii, dacă aceasta nu este făcută de notarul public autorizat în acest scop, traducătorul atestat potrivit legii, care a întocmit traducerea, va semna formula de certificare a acesteia, iar notarul va legaliza semnătura traducătorului. Legalizarea semnăturii traducătorului se poate face şi după specimenul de semnătură depus la biroul notarului public.
Dacă înscrisul se traduce din limba română într-o limbă străină sau dintr-o limbă străină în altă limbă străină, atât certificarea traducerii, cât şi legalizarea semnăturii traducătorului de către notarul public se vor face şi în limba străină în care se face traducerea.”

VI. TAXE JUDICIARE DE TIMBRU
Pentru supralegalizarea actelor de către Ministerul Justiţiei se plătesc următoarele taxe judiciare: pentru fiecare act, taxa judiciară în valoare de 4 lei.
Pentru cererea prin care se solicită supralegalizarea unor acte: taxa judiciară de timbru: 4 lei.

Fiecare act se timbrează cu timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.

Taxele judiciare de timbru se plătesc la Agenţia C.E.C. din Bucureşti, Calea Victoriei nr.11, în contul nr: 21170210.

VII. PROGRAMUL DE LUCRU
Cererea se depune la Registratura Generală a Ministerului Justiţiei (Bucureşti, str. Apolodor nr.17, sector 5 – Registratura Generală - parter), în timpul programului de lucru al Ministerului Justiţiei (09.00-17.30), este preluată şi soluţionată de persoanele desemnate din cadrul Secretariatului Direcţiei Drept Internaţional şi Tratate în cel mult 2 ore de la depunere.
În cazul în care cererea se depune după ora 15.30, se ridică în următoarea zi lucrătoare, după ora 10.00.